Lună: februarie 2019

De ce ne facem iluzii? Dracu stie… Pentru a pastra aparentele, pentru a nu fi singuri si a avea un fals sentiment de apartenenta, pentru a ne umple mintea cu ceva… sau poate ca in prostia noastra chiar credem in ele.

Dar iti dai seama ca sunt iluzii atunci cand se sparg in mii de bucati si te lovesc. Atunci cand iti dai seama ca totul e o minciuna si s-a intamplat decat in mintea ta. Te-ai mintit singur desi in adancul sufletului stiai. Toti iti spuneau ca esti paranoic si ti se pare, dar tu stiai. Ti-ai deschis sufletul si cineva a venit si si-a bagat pula-n el iar tu habar n-ai cu ce ai gresit. Si doare… dar poate ca daca fugi sufiecient de tare o sa uiti, o sa scapi de durerea asta infecta.

Iti iei cheile de la masina si alergi pe scari. Da, daca fugi o sa scapi. Habar n-ai unde vrei sa mergi, insa apesi acceleratia ca si cum viata ta ar depinde de asta. Nu vezi prea bine ce se intampla in jur pentru ca plangi. Poate daca plangi suficient de mult iti vei spala si sufletul. Habar n-ai unde esti insa opresti in fata unui magazin. Tigari… sa nu uit sa iau tigari. Dar te opresti langa o sticla. Never drink and drive. Pfff, e o tampenie. Te pui iar la volan si gonesti fara o tinta anume. Sticla e pe jumatate goala. Cand pula mea am baut-o?! Si muzica asta… te scoate din minti. Chiar sa nu mai fie nici un cd in masina?

Nu, nu mai e. Eviti in ultimul moment un stalp. Cine mortii lui a pus stalpu` ala acolo? De ce? Defapt, cu ce ai gresit? Cauti un raspuns logic insa nu gasesti. Unde sunt zilele alea in care radeam? Unde sunt glumele alea proaste? Unde dracu ai disparut tu sau cand te-ai schimbat? Suntem ok? Asta e o gluma proasta pentru ca nici macar nu o spui pe un ton convingator, dar sa o mai si crezi.

Alergi desi ai obosit si ochii ti se inchid. Ciudat… e o legatura intre modul in care iti misti mainile si volan. La dracu, sticla s-a terminat. Tragi pe dreapta, iti lasi capul in maini si plangi. Plangi pana uiti de tine. Cineva iti bate in geam. Ii faci semn ca esti ok si incerci sa te aduni. De ce ti-ai facut iluzii si de data asta? Tu stii ca nu ai prieteni. De ce te incapatanezi sa crezi ca unii iti sunt?

De ce ii lasi sa te cunoasca? De ce nu accepti odata pentru totdeauna ca sunt doar iluzii? Nu va fi nimeni sa te auda cand strigi dupa ajutor. Nu va fi nimeni sa verse o lacrima cand te vei duce pulii de suflet. Si daca tu esti la pamant crezi ca ii pasa cuiva? Aiurea… te-ai putea opri la 150 km/h sub primul tir si degeaba. Cu greu gasesti drumul catre casa.

Te-ai calmat. Acum vei putea sa dormi. Dar maine? Maine ce vei face? O vei lua de la capat. Nu, nu o vei face, pentru ca acum stii ca sunt doar iluzii. Dar poate totusi te-ai inselat… poate erai prea nervos si nu judecai limpede. Poate nu sunt iluzii… Poate chiar te cunosc si vor fi acolo pentru tine….

Da, ai dreptate: cuvintele inseamna mai mult, gesturile definesc totul si mastile capata diferite forme, dar nu pentru toti. Pacat ca cei pentru care nu porti o masca nu fac diferenta. Pacat ca tocmai ei isi baga pula in sufletul tau. Pacat ca inca mai crezi in iluzii…

Eu am o problema cu oamenii incapabili in general. Dar cand acestia se mai dau si atotstiutori vad negru in fata ochilor si ma abtin cu greu sa nu ii strang de gat. Am una bucata persoana care intruneste aceste minunate calitati si pe care vreau sa o dau cu capul de pereti pana ma plictisesc. 😀

Aceasta persoana este buna intr-un singur domeniu: analiza. Da-i un excell, un raport si un grafic si are orgasm. Buuun. Dar cand jobul tau presupune mai mult decat a te masturba facand niste formule si analizand niste indicatori te cam futi pe ea de capacitate analitica. Cand trebuie sa creezi ceva dintr-o foaie alba, cand trebuie sa relationezi cu cei din jurul tau, cand trebuie sa le transmiti niste informatii pe care sa le si priceapa, cand trebuie sa inventezi o strategie care sa nu para seaca si impersonala… eh, atunci o cam sugi.

Si ce faci? Esti prea mandru sa asculti la cei din jur, asa ca faci de capul tau si iese un kkt. De ce dracu sa facem noi un powerpoint ca sa priceapa tot omu` cand putem sa vorbim 1 ora si jumatate si la final sa nu mai intelegem nici noi ce am vrut defapt sa spunem?!

De ce sa avem un time management eficient cand putem sa ne holbam la niste rapoarte toata ziua si sa le atragem atentia celor din jur ca ar trebui sa faca la fel. Daca eu vin si iti spun: “fa in pula mea evaluarile alea azi ca eu oricum am treaba acum, si lasa-mi mie aplicatia sa le fac pe ale mele maine” tu ce faci? Te holbezi ca muta la pula, dai din cap ca da, si maine imi spui zambind ca nu le-ai facut pentru ca ai stat 6 ore sa faci ceva pe care un om normal l-ar face in 45 de minute.

Si cu toate astea ai tupeul sa te dai atotstiutor in orice chestie cand defapt tu esti un incapabil notoriu. Cu toate astea ai o parere desavarsita despre tine si ii desconsideri pe cei care nu isi strica ochii 5 ore intr-un excell. Cu toate astea iti permiti sa emiti judecati la adresa celor care iti demostreaza cat de incapabil esti.

Am alergie la genul asta de oameni si desi incerc sa ma controlez nu stiu cat ii voi mai putea tolera. O sa apar intr-o zi cu un Kalasnikov si ii macelaresc pe toti. Pe piatra funerara va fi desenat un excell, niste formule pentru anul nasterii si al decesului si un grafic pentru a evidentia varsta. Aaaaaa!!!!!!

Hai sa lamurim o chestie. Acesta este un blog personal, insa nu toate posturile de aici fac referire la mine, la persoanele pe care le cunosc sau la situatii reale. Unele sunt pur si simplu aberatii ale unei minti bolnave si plictisite. Pai si atunci de ce ne consumam din viata facand scenarii referitoare la cate un post de aici? “Sigur e vorba despre ea..” sau “Sigur se refera la x…” sau dracu mai stie ce.

Postul anterior nu este despre mine. Nu este despre persoane pe care le cunosc. Nu este o poveste auzita de la prietenii unor prieteni. Este pur si simplu o poveste. Orice asemanare cu persoane si situatii reale este pur intamplatoare. Intr-o oarecare masura ma regasesc in ea dar repet, este DOAR o poveste. De ce? Pentru ca eu as fi reactionat cu totul altfel.

Eventual l-as fi invitat la o cafea, a doua zi cand ne trezeam 😀 sau i-as fi spus direct: “Stii, eu ma gandeam sa… ce zici?” Este foarte adevarat faptul ca si eu ma exteriorizez destul de greu in anumite situatii insa daca vreau ceva/pe cineva foarte tare fac pe dracu in patru si obtin, sau epuizez toate variantele si admit ca nu se poate. Si pana la urma, presupunem prin absurd ca ar fi fost vorba despre mine si x, care ar fi fost problema?

De ce nu intrebam cand avem nelamuriri? De ce dracu stam si ne uitam unu la altu ca niste vitei fara sa zicem nimic? De ce lasam kkt-uri de genul asta sa ne futa nervii? Data viitoare cand voi incerca sa spun ceva cuiva prin intermediul unui post, voi anunta persoana respectiva subtil. Aaaaaaa!!!!!!!!

Intr-adevar, mult prea subtil si absolut deloc evident, dar eu va iubesc oricum

Urasc sa imi beau cafea singura. Mi se pare ca nici nu are acelasi gust iar fumul de la tigari mi se opreste in gat. Ce sa fac, ce sa fac? Vara-mea invata si nici nu are vicii deastea, afara e prea frig sa ies si imi e si lene… hmm… Hai sa sun pe cineva. Verific agenda si imi dau seama ca sunt o gramada de oameni cu care nu am mai vorbit de cand lumea: asta nu ca data trecuta m-a enervat, asta nu pentru ca nu avem ce discuta – delete, asta nu stiu cine e – delete, asta ma mai gandesc… si dupa 10 minute gasesc in sfarsit si in acelasi timp realizez ca iar am sters jumatate de agenda. 🙂

Sun o prietena care culmea, facea acelasi lucru. Isi bea cafeaua singura. Ce bine. Si discutam noi de cate in luna si in stele si la un moment dat imi spune ca weekend-ul trecut a fost la munte cu prietenul ei si cu niste amici, tot cuplu. Mamaa… la munte, gizaz nu am mai fost de mica. Super. Si cum a fost? – intreb eu asteptandu-ma la reactii de genul: fain, super, distractie, etc.

“Interesant si revelator” zice ea. Ceee??? Details, details! “Pai cum ai vrea sa fie cand descoperi ca prietena ta se da la prietenul tau de fata cu tine si cu prietenul ei?”. Aaaaaa!!!! Ce??!!! Rezumat: ei doi au fost cu alti ei doi = 2 cupluri. Seara s-a consumat ceva alcool, ceva fum, instrumente de buna dispozitie cum le numesc eu. Si prietena asta a mea a observat niste mici chestii (facute de prietena ei pe care o vom denumi in continuare panarama ca sa nu ne incurcam) insa si-a zis ca e prea alcoolizata si i se pare.

Insa cand panarama a trecut de la simple priviri la “fa-te comod”, “sa-ti mai pun un pahar cu whisky ca ei pot sa isi puna si singuri” si “daca iti e frig te incalzesc eu” eu zic ca e clar. Si, si prietenul tau ce a facut? intreb eu din ce in ce mai isterizata? “Dupa propunerea cu incalzitul m-a luat de mana si am plecat in camera, scuzandu-se ca este tarziu”. Ce baiat dragut! Macar atat. Si tu, tu nu ai zis nimic? “Inca procesez, pentru ca nu imi vine sa cred. Adica ea imi e/era prietena foarte buna.” Da, atat de buna incat s-a gandit sa-l impartiti pe prietenul tau la fel ca pe farduri, nu?! De mentionat faptul ca panarama este impreuna cu prietenul ei de ceva ani si discuta despre casatorie si niste eventuali copii.

Inca o data. Cum??!!! Mi se pare genial. Variante de reactie pentru prietena mea:

ii rupi capu` fara nici o explicatie;
il pui pe prietenul tau sa se dea la ea pentru a vedea cum reactioneaza, si apoi ii rupi capu`;
ii futi prietenul, apoi ii marturisesti ei cu lacrimi in ochi si ii rupi capu`;
o confrunti pentru a-i da dreptul la replica si dupa asta ii rupi capu`;
all of the above.
Votul meu merge la varianta nr. 5 asta in cazul in care as avea rabdare sa ne intoarcem de la munte. Insa cred ca daca as fi fost in locul ei, si in ziua de azi salvamontistii inca ar mai fi cautat-o pe panarama prin vreo rapa. Nu ma intelegeti gresit, nu sunt o persoana geloasa, ba din contra, insa daca o prietena mi-ar face asta as invoca la proces “nebunie temporara” 😀 .

Voi ce ati face daca ati afla ca prietenul/a voastra se da la iubitul/a voastra? (situatia se aplica in ambele cazuri, desi la baieti cred ca ar fi mai simplu) 🙂 ))

In ultima vreme mi se intampla numai chestii ciudate. Cand sa zic si eu ca in sfarsit e bine, hop mai apare cate ceva. Nu stiu cum dracu` dar parca am o atractie fatala catre idiotenii. Daca e prea liniste tre sa fac eu ceva sa fie galagie, daca e totul calm tre sa agit eu apele, daca ma plictisesc tre sa fac cate o tampenie. Aaaaa!!! Clar, sunt idioata suprema. Daca o sa cauti in dictionar cuvantul, langa, e poza mea. Asa imi place sa imi complic viata de zici ca am inclinatii sado-maso.

Sa detaliem. Acum ceva vreme in peisaj a aparut un fost prieten – marea iubire, prima dragoste, dracu`sa-l pieptane. Si eu ca o idioata suprema ce sunt, ce am facut??? L-am primit cu bratele deschise. Parea ca s-a schimbat, era mai atent ca de obicei, facea lucruri dragute care nu ii stau in caracter, o bomboana de baiat ce mai la deal la vale. Si ce m-am gandit eu?! Clar, inca il mai iubesc. Ca sa vezi dupa atata timp… moama… super. Suflete pereche scrie pe noi. Si astazi ma duc pe la niste prieteni si cum nu conduceam eu, consum niste alcool. Nu foarte mult, dar suficient. Ajung acasa si il sun asa cum fac de obicei cand beau.

Eu numai lapte si miere, el urland din toti plamanii. Inca din primele 5 secunde ale conversatiei a reusit sa ma enerveze la culme. Brusc mi-am adus aminte de toate kkt-urile pe care le-a facut cand eram impreuna. I-am urat numai de bine si am inchis. Acum stau si ma intreb: cat de idioata pot fi??? Cum dracu` am fost in stare sa cred ca s-a schimbat? Cum am putut sa confund obisnuinta cu iubirea? Si inca o data: cam cat de idioata pot sa fiu??!!!

Sa trecem mai departe. Recent am cunoscut un tip. Culmea, seamana exagerat de mult cu fostul de mai sus, numai ca e varianta imbunatatita 😀 Suntem amici, prieteni, cunostinte, dracu` sa ne ia. Suntem ceva. Numai ca evident ca mintea mea bolnava a luat-o razna. Ce ar fi daca…? Daca ce? Habar n-am. Daca ceva… altceva decat suntem. Oare imi place de el pentru ca seamana cu fostul? Si daca seamana, oare la fel se va termina si cu el in cazul in care va iesi ceva? Si va iesi ceva? Si daca ma hotarasc sa ii spun si el nu vrea, nu stricam si ceva-ul pe care il avem acum? Si pana la urma, ce sloboz sa ii spun: stii eu cred ca simt ceva pentru tine insa nu prea stiu ce. Nu vrei sa descoperi tu si sa ma anunti si pe mine dupa?! Aaaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!

Din nou: cam cat de idioata pot sa fiu??!!!